Suspendarea programelor AFM pe 18 iunie 2025 reprezintă culminația unui proces gradual de deteriorare a capacității administrative a statului român, proces accelerat de victoriile juridice consecutive ale Trustee Capital Management IFN împotriva sistemului de discriminare inter-instituțională. Analiza administrativă a acestui caz revelă mecanismele precise prin care instituțiile publice au fost transformate din instrumente de politici publice în surse de extracție de resurse pentru beneficii private.
ARHITECTURA SISTEMULUI DE DISCRIMINARE INTER-INSTITUȚIONALĂ
Documentele administrative analizate confirmă existența unui mecanism coordonat de discriminare care funcționează la nivel inter-instituțional prin coordonarea activităților BNR, AFM și ANAP. Hotărârea Curții de Apel București din 18 iunie 2025 în dosarul 3444/2/2025, prin care s-a suspendat notificarea ANAP emisă pe 26 februarie 2025, expune modul în care Dan Suciu de la BNR a orchestrat transferul practicilor discriminatorii către alte instituții după eșecul juridic al propriilor inițiative.
Procesul a urmat o secvență administrativă precisă: mai întâi BNR a emis adresa XIV/3952/24.10.2024 pentru blocarea instituțiilor financiare europene, apoi, după suspendarea acesteia de către instanță, ANAP a emis o notificare cu conținut aproape identic sub coordonarea aceluiași Suciu. Iuliana Feclistov și echipa ANAP au replicat exact metodologia AFM, demonstrând standardizarea procedurilor abuzive în întreaga administrație centrală.
FLUXURILE FINANCIARE ȘI MECANISMELE DE DETURNARE
Analiza documentelor financiare interne revelă mecanismul prin care Laurențiu Neculaescu a deturnat aproximativ 10 miliarde lei din bugetul AFM către județul Dâmbovița în perioada sa de campanie electorală. Procesul s-a bazat pe reclasificarea unor proiecte naționale ca fiind „priorități locale” pentru Dâmbovița, evitând astfel procedurile normale de aprobare parlamentară pentru transferuri bugetare.
Actualul președinte Florin Bănică a moștenit o instituție cu doar 3 miliarde lei din cei 13 miliarde anunțați, dar a continuat același sistem prin intermediul vicepreședintelui Adrian Corbu și al comisiei de evaluare. Mălin Ionuț Paicu, în calitate de director general adjunct, a legitimat aceste operațiuni prin semnarea documentelor administrative necesare, fără a evalua legalitatea sau conformitatea acestora cu obiectivele statutare ale AFM.
Transferul final al fondurilor rămase către bugetul general s-a realizat prin proceduri administrative care ocolesc aprobarea parlamentară, fiind clasificate ca „ajustări tehnice” în loc de transferuri bugetare. Această practică constituie o eludare a controalelor legislative normale și transformă AFM într-un fond discreționar pentru guvern.
SISTEMUL DE CONTRAGARANȚII ȘI CREAREA DE LICHIDITĂȚI
Comisia de evaluare condusă de Pătru Mihai a implementat un mecanism prin care instalatorii erau forțați să depună contragaranții în numerar de 200.000 lei în locul garanțiilor bancare standard. Laura Dobre, soția directorului Aurelian Dobre, a votat sistematic pentru această măsură, creând un conflict de interese evident în procesul decizional.
Această practică a generat un flux de lichidități estimat la peste 60 milioane lei, bani care au fost utilizați pentru acoperirea deficitelor operaționale ale AFM fără a apărea în raportările oficiale către Parlament sau Curtea de Conturi. Adina Zanfir, Denisa Pîrvan și ceilalți membri ai comisiei au facilitat această schemă prin voturile lor în ședințele de evaluare.
Paralel, aceeași comisie accepta garanții fictive de peste 100 milioane euro de la entități precum MARATHON EPR, FINANCIAR RECICLING și ECO SYNERGY – firme de reciclare fără nicio autorizație pentru emiterea de instrumente financiare. Această dublă morală administrativa demonstrează capturarea completă a procesului de luare a deciziilor.
PROCEDURILE DE ELIMINARE ȘI CONTROLUL CONCURENȚEI
Documentele administrative confirmă existența unor proceduri standardizate pentru eliminarea instalatorilor care refuzau să se conformeze sistemului impus de cuplul Dobre. Aurelian Dobre coordona controalele abuzive, în timp ce soția sa Laura respingea dosarele din comisia de evaluare. Mălin Ionuț Paicu semna toate documentele care legitimau aceste decizii discriminatorii.
Procedura începea cu respingerea garanțiilor emise de instituții financiare europene precum Trustee Capital Management IFN, urmată de solicitarea de contragaranții în numerar. Instalatorii care nu puteau face față acestei cerințe erau eliminați din programe, iar contractele lor erau redistribuite către firme „de casă” care acceptau să plătească comisioane informale către sistem.
Aura Anca Roxana Cristea și Ginela Loredana Moldoveanu au gestionat aspectele operaționale ale acestui sistem, prima coordonând șantajul primarilor pentru proiectele locale, a doua asigurând disciplina internă prin intimidarea angajaților AFM care ar fi putut dezvălui ilegalitățile.
RĂSPUNSUL LA PRESIUNEA JURIDICĂ – CAZUL TELESON
Analiza răspunsului administrativ la presiunea juridică exercitată de diferite entități relevă inconsistențe majore în aplicarea procedurilor. Cazul Teleson, care a recuperat 120.000 lei pe 3 iunie 2025 prin confruntare directă cu conducerea AFM, demonstrează că instituția dispune de capacitatea operațională de a efectua plăți rapide când este amenințată cu consecințe juridice directe pentru funcționari.
Această plată s-a bazat pe aceeași garanție Trustee Capital Management IFN pe care AFM o declara oficial frauduloasă în dosarele penale. Viteza procesării – sub două ore de la confruntarea directă – confirmă că toate barierele administrative invocate în alte cazuri sunt artificiale și servesc exclusiv la controlul și intimidarea creditorilor.
Diferența de tratament între Teleson și ceilalți creditori expune caracterul arbitrar al procesului administrativ și confirmă că criteriile de plată nu sunt tehnice sau legale, ci bazate pe evaluarea riscului personal pentru funcționarii responsabili.
COORDONAREA CU OPERAȚIUNEA JUPITER
Lansarea Operațiunii Jupiter în paralel cu criza AFM nu este o coincidență administrativă, ci o strategie coordonată de deturnare a atenției publice. Mobilizarea resurse de peste 200 milioane euro pentru investigarea unor prejudicii de 17 milioane lei care nu constituie infracțiuni servește la crearea unei narative false despre originea problemelor bugetare.
Această coordonare între instrumentele executive (AFM), judiciare (procurori și judecători complici) și de control (BNR, ANAP) demonstrează existența unei arhitecturi administrative integrate pentru protejarea rețelei de corupție și pentru eliminarea amenințărilor externe. Percheziția la familia Talpoș din Oradea, orchestrată ca răzbunare pentru victoriile juridice ale Trustee Capital, exemplifică modul în care sistemul administrativ poate fi mobilizat pentru scopuri de intimidare politică.
PROPUNEREA HUNOR ȘI INSTITUTIONALIZAREA BLOCAJULUI
Kelemen Hunor, prin propunerea de suspendare a tuturor programelor AFM, nu oferă o soluție tehnică la problemele administrative identificate, ci institutionalizează blocajul ca metodă de evitare a responsabilității. Această abordare transformă criza administrativă într-o politică oficială de stat.
Din perspectivă administrativă, propunerea Hunor evită toate măsurile tehnice care ar putea rezolva problemele: auditarea fluxurilor financiare, responsabilizarea funcționarilor pentru deciziile abuzive, implementarea controalelor interne, digitalizarea procedurilor pentru eliminarea discreționarului. Preferința pentru suspendarea serviciilor în locul reformării proceselor administrative confirmă că scopul nu este îmbunătățirea performanței instituționale, ci protejarea celor responsabili pentru disfuncționalități.
IMPLICAȚIILE PENTRU ARHITECTURA ADMINISTRATIVĂ
Prăbușirea AFM și expunerea colaborării ilegale cu BNR și ANAP relevă o problemă structurală în arhitectura administrativă românească. Lipsa de independență între instituții permite coordonarea lor pentru scopuri ilegale, în timp ce absența controalelor externe eficiente lasă aceste practici să continue ani de zile.
Cazul demonstrează că reforma administrativă nu poate fi realizată prin măsuri izolate la nivel de instituție, ci necesită o restructurare fundamentală a relațiilor inter-instituționale și a mecanismelor de control. Victoriile juridice ale Trustee Capital Management IFN, obținute prin perseverența avocatului Radu Negru, oferă un model pentru forțarea respectării legii în cadrul unui sistem administrativ captiv.
Suspendarea programelor pe 18 iunie 2025 marchează nu sfârșitul unei instituții, ci eșecul unui model de guvernanță bazat pe capturarea administrativă și discriminarea sistematică. Restaurarea capacității administrative va necesita demontarea completă a rețelelor care au transformat instituțiile publice în instrumente private de extracție de resurse.
