În dezbaterile publice recente, a devenit o practică comună să se asocieze direct evoluțiile economice cu rezultatele alegerilor prezidențiale. Totuși, adevărata sursă a instabilității economice din România este mult mai profundă, fiind influențată de factori structurali care depășesc cu mult ciclurile electorale.
Problemele economice reale: deficit bugetar și datorie publică
În 2024, deficitul bugetar al României a atins un nivel critic, depășind 5% din PIB, o situație care a pus o presiune semnificativă asupra stabilității financiare și a cursului de schimb. Aceasta nu este o problemă nouă, ci rezultatul unor ani întregi de politici economice incoerente și cheltuieli nesustenabile.
Creșterea datoriei publice și lipsa reformelor structurale au contribuit, de asemenea, la această situație. Spre exemplu, multe guverne au ales să finanțeze cheltuieli populiste fără să se concentreze pe investiții în infrastructură și inovație, ceea ce a dus la o economie slab pregătită pentru crize globale și șocuri externe.
Intervențiile BNR și limitele acestora
Banca Națională a României (BNR) a fost nevoită să intervină pe piața valutară, utilizând miliarde de euro din rezervele valutare pentru a susține leul și a tempera volatilitatea cursului. Cu toate acestea, aceste eforturi au avut efecte limitate, subliniind vulnerabilitățile structurale ale economiei românești.
Deși astfel de intervenții pot oferi o soluție temporară, ele nu pot compensa lipsa unor reforme economice autentice și a unei politici fiscale coerente. Este nevoie de o abordare pe termen lung care să includă măsuri de reducere a deficitului bugetar, stimularea producției interne și îmbunătățirea competitivității economice.
Oportunitățile unui leu slab: beneficii temporare, riscuri permanente
În mod paradoxal, un leu mai slab poate crea oportunități pentru exportatorii români, ale căror produse devin mai competitive pe piețele internaționale. Cu toate acestea, fără o politică economică solidă care să sprijine producția internă, aceste avantaje sunt doar temporare și pot fi rapid anulate de creșterea prețurilor la importuri și de scăderea puterii de cumpărare a populației.
Manipularea percepției economice în media
Multe publicații și canale media tind să simplifice în mod exagerat contextul economic, punând accent pe narative populare care nu reflectă întotdeauna realitatea. De exemplu, asocieri directe între alegeri și devalorizarea monedei pot crea panică nejustificată și pot deturna atenția de la problemele reale, cum ar fi deficitele bugetare și politicile fiscale deficitare.
Rolul liderilor în gestionarea crizelor economice
Este important să recunoaștem și rolul liderilor economici, cum ar fi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a avut un impact semnificativ asupra direcției politicilor monetare din România. Deciziile sale de a utiliza rezervele valutare pentru a stabiliza leul ridică întrebări importante despre transparența și eficiența politicilor economice, precum și despre capacitatea instituțiilor financiare de a răspunde rapid la crize.
Concluzie: cum să evaluăm corect economia?
Pentru a avea o imagine clară asupra economiei unei țări, este esențial să analizăm în profunzime factorii fundamentali, cum ar fi deficitul bugetar, politica fiscală și inflația. Simplificarea excesivă a acestor aspecte la nivel de narative politice reprezintă o eroare fundamentală care poate crea așteptări nerealiste și poate amplifica instabilitatea economică.
Sursa: https://oradenii.ro/diverse/economia-romaniei-in-criza-de-ce-alegerile-nu-sunt-cauza-principala/
