Postul Paștelui 2025: O perioadă de purificare și reculegere spirituală
Postul Paștelui, cea mai lungă și mai aspră perioadă de post din calendarul ortodox, începe anul acesta pe 3 martie și se încheie pe 19 aprilie, cu o zi înainte de sărbătoarea Învierii Domnului, celebrată pe 20 aprilie. Această perioadă de 40 de zile este dedicată curățirii sufletești și pregătirii pentru cea mai mare sărbătoare a creștinătății.
Reguli stricte și tradiții vechi
Postul Mare presupune abținerea de la produse de origine animală, dar și de la excese și obiceiuri dăunătoare. Credincioșii sunt îndemnați să intensifice rugăciunea, să facă fapte bune și să se dedice reculegerii spirituale. Această perioadă nu este doar un efort fizic, ci și unul sufletesc, menit să aducă echilibru și apropiere de Dumnezeu.
Există două zile de dezlegare la pește: pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 13 aprilie, de Florii. Înainte de începerea postului propriu-zis, creștinii ortodocși marchează două momente importante: lăsatul secului de carne (23 februarie) și lăsatul secului de brânză (2 martie).
Semnificația profundă a Postului Mare
Postul Mare reamintește credincioșilor de postul ținut de Iisus Hristos timp de 40 de zile în pustiu. Prin abstinență și rugăciune, credincioșii se pregătesc sufletește pentru Învierea Domnului. Postul nu este doar o restricție alimentară, ci și un exercițiu de purificare interioară. Se recomandă evitarea certurilor, a gândurilor negative și a comportamentelor care îndepărtează omul de valorile creștine.
Credincioșii sunt încurajați să participe la slujbele speciale din biserici, precum Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, Denia Acatistului Bunei Vestiri și Denia Prohodului Domnului, care marchează Săptămâna Patimilor. Postul se încheie cu Săptămâna Mare, cea mai importantă perioadă de pregătire spirituală, culminând cu Noaptea Învierii, când credincioșii iau Lumina Sfântă și cântă „Hristos a înviat!”
Învățăturile Sfinților Părinți despre post
Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe au subliniat adesea importanța postului ca mijloc de curățire sufletească și apropiere de Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că „Postul potolește trupul, înfrânează poftele, alungă duhul cel rău și aduce omul mai aproape de Dumnezeu.” El considera că postul nu este doar o abținere de la mâncare, ci și o luptă împotriva ispitelor și patimilor.
Sfântul Vasile cel Mare afirma că „Postul adevărat constă nu numai în abținerea de la mâncare, ci și în înstrăinarea de rele, înfrânarea limbii, depărtarea de mânie, de dorințele păcătoase și de clevetire.” El sublinia că postul trebuie să fie însoțit de curăția sufletului și de fapte bune.
Sfântul Ioan Casian avertiza că „Cel ce postește doar cu trupul și nu și cu sufletul, acela nu postește cu adevărat.” Postul, în viziunea sa, trebuie să fie un exercițiu spiritual, prin rugăciune și renunțarea la gândurile și faptele rele.
Sfântul Serafim de Sarov considera că „Rugăciunea, postul și milostenia sunt cele trei aripi ale sufletului, care îl ridică la cer.” Postul, însoțit de rugăciune și fapte bune, devine o cale de trăire duhovnicească profundă.
Sfântul Teofan Zăvorâtul atrăgea atenția că „Postul nu este doar despre mâncare, ci și despre gânduri și simțăminte curate. Fără acestea, postul devine doar o dietă.” El sublinia pericolul de a reduce postul la o simplă restricție alimentară, fără o schimbare reală în interiorul omului.
Sfântul Simeon Noul Teolog spunea că „Cel care postește cu inima și trupul se sfințește, căci prin post trupul devine ușor și sufletul se luminează.” Postul, în viziunea sa, are un efect profund asupra sufletului, care devine mai receptiv la harul lui Dumnezeu.
Sfântul Nicolae Velimirovici vedea postul ca „o jertfă mică a trupului pentru o mare binecuvântare a sufletului.” El considera postul o lucrare de iubire față de Dumnezeu, o renunțare care aduce daruri duhovnicești mari.
Postul ca luptă duhovnicească
Toți Sfinții Părinți sunt de acord că postul nu este doar o renunțare la anumite alimente, ci mai ales o luptă duhovnicească împotriva patimilor, o cale spre smerenie și apropiere de Dumnezeu. Prin post, omul își curăță trupul și sufletul, devenind mai atent la cele duhovnicești și mai receptiv la harul divin.
